spre mine
în liniştea noastră
reinventând normalitatea
zumzetul cuvintelor
pulsează
nu pot
să rămân indiferentă
la toate dezastrele
care se întâmplă
în jur
prefer să fiu
ca o apă
limpede
cu ochii aţintiţi
înspre
timpul
pe care
îl
parcurg.
viaţă
şi moarte
înţelesuri
şi tăceri
peste câmpurile
nesecerate
ale minţii
fredonează
cuvintelor.
dezmorţind foşnetul
primăverii
dimineaţa îşi frământă
albul
lumina îşi capătă
din nou
surâsul
printre vorbe
şi întâmplări
căutăm
liniştea
mergând în vizită
la prieteni şi neamuri
iau pulsul
anilor mei
scuturând
cuvintele
ne dăm cu părerea
despre vremuri
despre zăpezi
pe ducă
despre
noi.
spre destinaţii
ce ne oferă
tot felul
de surprize
cu muzica
lui Clayderman
în inimă încălzesc
ţurţurii care mi se lipesc
în plete
aş vrea să fiu
la celălalt
capăt
al Pământului
unde
ca o piatră
tăcută
să aştept
să aştept poate
un nou an
sau poate
o altfel de lume
mai responsabilă
poate .
