la timpul prezent

în anotimpul viscolit
dimineaţa vine
cu paşi zglobii
tandră
clipind
genele cerului

cu ghiocei albi
la tâmple
îmi iau libertatea
să-mi scot visele
din buzunarele
inimii

gândul meu
aleargă prin verdele
care dă viaţă pământului
strigând
cât poate
de tare

hai vino
primăvară

te aştept.