în mirajul steluţelor
argintate
bruma se întinde
peste curţi
peste grădini
peste ogoare
aripa vântului
în adierea anotimpului
plimbă aerul pur
un soare mic
îşi trimite razele
pe spinarea încovoiată
a dimineţii
fără a face
prea mult zgomot
frigul
umblă în picioarele
goale / în trecerea
anotimpului
ca nişte
clinchete de argint
cuvintele
îşi dau bineţe.
A venit iarna deja?! Măcar în poezia ta sună bine. 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
un flux pașnic de cuvinte mi-aș dori doar ca lumea să fie în aceeași dispoziție
ApreciazăApreciat de 2 persoane