vântul
fără suflu
rătăcit
în pletele mele
adânceşte tristeţile
şi amărăciunea
acestei toamne
patria mea
şi-a îmbrăcat
în giulgiul morţii
timpul
în jur e o spaimă
cumplită
care într-o zi
o să
treacă
între buzele mele
cuvintele
tremurânde
îşi caută echilibrul
mi-ai cerut să scriu
un poem
despre ţară
şi uite
ce a ieşit.
Prefer să pun accentul pe ”care într-o zi o să treacă”. Ți-a ieșit bine. ❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc frumos. ❤️
ApreciazăApreciază