din spatele ferestrelor

admir ploaia
care-mi bate
în geam

cu paşi timizi
caut ceva
prin casă

vreau să nu tulbur
dansul ploii
care-şi spune
povestea

pic pic
cuminte legănându-se
ca o dragoste

domolind
cadenţa tăcerilor

subconştientul
îşi face loc

în mintea

conştientă.

am învăţat să fiu fericită

privind un fluture
sau o petală de floare
ajutând vreo persoană
mai în vârstă
să treacă strada

admirând un răsărit
sau un asfinţit de soare
învăţ să fiu fericită
dăruind
iubire
celor din jur

departe de zgomotul
oraşului

între
micile mele
înfrângeri
strălucesc

prin victorii.