respir

printre stânci şi bolovani
îmi port gândul

în genunchi

ascult
susurul izvorului
rece ca o şerpuire
drăgăstos
se prelinge
printre brazii magnifici
.
un soare binevoitor deasupra capului
şi într-o clipă
totul
prinde culoare
.
pe aripi de înger
în paşi de dans păşesc
cu grijă
să nu strivesc verdele ierbii
.
ochii sorbiţi
de vraja muntelui
în adierea unui vânt cald
umed
îşi înălţă privirea
spre cer
.
cu freamătul
inimii
până în adâncul fiinţei
înrădăcinat
pentru totdeauna
în glia străbună
respir
.
un aer pur.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s